Am plecat de vineri dupa-amiaza din Bucuresti, cu popas de cateva ore prin Ploiesti, dupa care am ponit la drum catre Brasov, Andra, Fofix si, bineinteles eu, cu viteza melcului turbat...
Pe la 8 seara, am ajuns la Fantana lui Botorog, unde ne asteptau Cristi si Varu'.Catinel, catinel am inceput sa urcam, unii mai cu teama de intuneric, altii cu chef de vorba...
Si cum imi place sa fac chestii pentru prima oara, de data asta am mers pe traseu noaptea, in padure, in Crai, fara frontala... A fost superb, nu mai vazusem asa ceva, din pacate nu am avut timp sa fac pozne, pentru ca cineva manca pamantul...:) si din pacate, graba mi-a cauzat ditamai ranile la calcai...
Pe la ora 10 ajungem la Curmi, eu, bineinteles, facand un popas la refugiul salvamont pentru bandajare, dat cu tinctura de iod...
Suntem intampinati de Garfield-ul mioritic aka Bufnitoaia, de Sirra, de Cretzu', Mari si Ioana. Unii papa m&m, altii un ardei gras, altii o zacusca... Ne intindem la un pahar de vorba, mai o Unirea cu Cola, mai un ras...un foc de tabara...stele...un oftat adanc, un zambet pierdut...
Punem ceasul sa sune, ne trezim la 7.30. Unii se grabesc tare sa-si traiasca viata,au ceasul tatuat pe retina, inghitim cu noduri, mancam la repezeala, si pornim catre Turnuri, eu mai greu, ranile s-au accentuat...
Piatra Mare in zare...
Ioana se pregateste sa-si infrunte frica de inaltime...
Andra sta cuminte-n iarba...
Fof se gandeste la nemurirea sufletului...sau...
Mari flirteaza cu iubitu'...:))
Si urmam, in continuare, bulinutza rosie...
Din categoria in jurul meu se lasa ceata groasa....norisorii ce pluteau deasupra noastra nu prea pareau prietenosi, dar in schimb, mi-au gadilat ochii si incalzit sufletelul....
Si inaintam cu pasi marunti, mai saltareti...mai tematori...fiecare dupa posibilitati...
Ciobanasului ii place sus la munte...Si lui Cretz :P
Iar eu aleg sa raman singura pe creasta, nu puteam sa merg, ma dureau ingrozitor de tare ranile...
La Refugiul Ascutit, ni se face o surpriza...Coiotu' si Jeleu au venit dupa noi...Multumesc baieti (mai ales lui Coiotu) pentru ca m-ati asteptat...
Dupa o comuniune foarte stransa cu natura, cu gandurile mele, am ajuns la Vf. La Om...Priveam in neant, iar mintea si sufletul meu fugeau departe...departe.
Am vrut sa renunt...dar mi-am amintit ca eu nu sunt asa, intotdeauna am luptat...cum sa o fac tocmai acum??
Mereu ma intreb de ce, ce caut eu aici...iar raspunsul il voi gasi mereu in tine, in floarea ta de colt, in fiecare colt de iarba al existentei tale, in fiecare adiere, nor, raza de soare...
Am avut, pentru o clipa, lumea la picioarele mele...
Continuu...
Am ajuns la Grind 2, seara se lasa, norii vin tot mai aproape, mai mai sa ne mangaie...
Nici caprele negre, care de fapt sunt maro, nu se lasa mai prejos...:D
Salutam craiasa noptii...
Disparem in noapte....
Si ne inghesuim in refugiu...doar 5 dintre noi aleg sa doarma la cort...dar nu pentru mult timp, caci natura s-a gandit sa ne faca poze, folosind un blitz al naibii de puternic...Si ca sa fie sesiunea foto cat mai reusita si inedita, s-a gandit sa ne ude putin, putin mai mult si sa foloseasca efecte sonore speciale...ca sa intram in the mood...:))
Dupa o noapte furtunoasa, si la propriu si la figurat, ne trezim initial la ora 5, planul fiind sa strabatem poteca nebanuita a crestei sudice,zic nebanuita pentru ca de fiecare data cand vreau sa merg pe ea ploua, ca atare, nu am vazut-o...:)) sadic...
Daar, ne calmam repede si ne trezim pe la 8...
Pentru unii, pare-se ca noaptea a fost..lunga :))
Ne uitam in stanga si in dreapta, infulecam ceva si pornim la drum.
Poza de semigrup...si coboram.
Plecam, nu inainte de a ne lua la revederere, si-i promitem Craiului ca ne intoarcem la el, cat mai curand...
Per ansamblu a fost o tura interesanta, am invatat multe, printre care sa ma despart de durerea fizica si sa ma focusez asupra chestiunilor cu adevarat importante la acel moment, sa nu renunt... Si, in afara de asta, am avut parte de multe lucruri pentru prima oara: mi-am adus iubitu' pe creasta Craiului (a atarnat cam greu la gatul meu), am mers pe noapte fara frontale si ne-a prins furtuna pe creasta , noroc ca nu a fost pe timp de zi...
Desi tura a avut loc in perioada 23-25iulie, eu inca mai am urme la calcai....:))
*All rights reserved
Photographer: me
Models: marunteii
Tools: Canon EOS 450D+ Canon 24-105mm f/4
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu